Craciunul Romanesc

Traditii:
Bucovinenii cred ca, mai inainte vreme, foarte multe rautati faceau oamenii, din pricina ca isi uitasera de Dumnezeu. Pentru a‑i scapa de pacate, Dumnezeu a lasat colindele, ca in fiecare an la Craciun numele cel sfant al Domnului sa vina neaparat la urechile oamenilor si astfel sa se abata de la calea rautatilor. Atunci cand colindele nu se vor mai auzi pe pamant, vor iesi diavolii si astfel lumea va incapea pe mana lor. In alte parti se crede ca toiagurile ornate ale pitarailor (duse de acestia, dupa colindat, la cimitir, unde sunt infipte in morminte) sunt folosite pentru amenintarea demonilor. Diavolii, care rod furcile pamantului, ameninta in toata clipa sa darame lumea. Noroc numai de Maica Domnului, ca ia aceste nuiele de la Craciun si le arata diavolilor. Atat cat dracii se uita la ele, Maica Domnului asaza la loc furcile pamantului.
♦ Mos Craciun, care are barba alba, fiind iarna, are curtile inspre miazazi si rasarit. Cand vine in tara noastra, pe un cal alb si schiop, ajunge abia in sase saptamani, pentru ca merge incet. El este insotit de Mos Ajun care, nefiind schiop, ajunge cu o zi inainte la noi in tara, dar amandoi ne aduc veselie.
♦ Cand s‑a nascut Hristos, baba lui Mos Craciun, Craciuneasa, s‑a dus de-a mosit pe Maica Domnului.
Cand a auzit Mos Craciun ca femeia sa a lucrat in ziua lui, i‑a taiat mainile pe loc. Atunci Craciuneasa s‑a dus la Maica Precista si, plangand, i‑a spus ce‑a patit si i‑a aratat mainile. Maica Precista a suflat peste mainile Craciunesei si indata mainile i s‑au facut frumoase si curate, iar nu zbarcite, cum erau inainte de aceasta.

In Transilvania, pentru Craciun e bine ca fiecare crestin sa faca macar cate un colac, care sa aiba infatisarea unei maini cu degetele‑ntinse. De atunci a ramas datina ca sa se faca pomenitul colac, care se unge pe deasupra cu galbenus de ou, ca sa sclipeasca intocmai cum sclipeau atunci mainile Craciunesei.
♦ La Craciun este cerul deschis.

Obiceiuri:

Dupa terminarea slujbei de la biserica, oamenii se intorceau pe la casele lor, unde serveau masa, iar, dupa ce furau o ora, doua de somn, cei tineri mergeau in vizita la nasi, la fini, la rudele apropiate.
♦ Finii merg pe la nasi cu daruri.
♦ Formand grupuri, grupuri, se intovaraseau mai multi vecini, vizitandu-se unul pe altul. Ei gustau din preparatele de porc si beau cate un pahar, doua de bautura (Serban, p.138).
♦ Inainte de a se aseza la masa, vecinii isi dadeau de pomana colac, lumina, caltabos, in credinta ca ospateaza astfel pe mortii neamului.
♦ In ziua de Craciun, dupa ce au mancat de pranz, se strang flacaii toti la un loc si, daca satul este mare, se despart in doua cete de cate opt sau zece si colinda o ceata satul jumatate si cealalta ceata iarasi jumatate.
De asta data nu mai stau ca seara, sa colinde la fereastra, ci acum intra in casa si colinda mai intai colindul cel mare sau colindul casei, incepand chiar de cand intra pe usa casei. Il canta in fiecare casa si in el se pomenesc stapanii casei, barbatul si femeia.
Dupa aceea colinda pe rand si copiii casei, potrivit cu etatea si sexul. Aceasta o cer chiar parintii, caci cred ca, daca ii colinda, sunt tot anul sanatosi si nu pat nimic in tot timpul acelui an.
♦ In dupa-amiaza Craciunului se faceau hore.
♦ Colindul cu steaua. Incepand cu intaia zi de Craciun si sfarsind in ziua de Boboteaza, mai pretutindeni, sau numai pana la Sf. Vasile, copiii umbla cu steaua. Copiii care umbla cu steaua se numesc stelari, colindatori sau crai, pe cap avand coroane de hartie colorata.
♦ Irozii. Sunt o ceata de patru-cinci flacai imbracati in ilice si fustanele albe, cu masti de panza, in care se afla loc pentru gura. Pe langa acestia mai sunt un uncheas imbracat cu cojoc mitos, pe dos, si cu un bat in mana. Mai este un jidan perciunat, ghebos, si o femeie. Sunt insotiti de un lautar ce le canta din trisca. Poporului nu-i prea place sa primeasca Irozii, zicand ca acestia se rastesc cu sulitele spre icoanele din casa, ceea ce este un mare pacat. Despre cei ce se fac Irozi se crede ca ingerul pazitor nu se apropie patruzeci de zile.
♦ Vicleimul. Prin unele parti, irozii poarta cu dansii un chivot. Acesta e inalt de un metru si lung de unul si jumatate, are infatisarea unei biserici facute din speteze de scanduri lipite cu hartie unsa cu untdelemn, ca sa fie stravezie, si impodobita cu zugraveli, aratand deosebite vederi din Betleem si anume: gradina palatului lui Irod si parte din piata orasului. In fund se vad case, iar in gradina palatului sta Irod pe tron, inconjurat de ostasi. Chivotul se lumineaza cu capete de lumanari de stearina, puse in tuburi de tinichea. Vicleimul infatiseaza uciderea nevinovatilor. Lada cuprinde papusi pe care le joaca o persoana. Nevinovatii, dati mortii din porunca lui Irod, nu-s facuti din lemn, ca ceilalti actori, ci din ceara, si soldatii lui Irod, imbracati poloneste, ii iau in varfurile lancilor. La sfarsitul piesei, Irod este pedepsit si doi sefi vin sa-l sfasie.
♦ Turca umbla de cand Irod imparat a omorat cinci mii de prunci. El nu stia cum sa faca, ca sa scoata pe copii si pe femeile cu copii afara pentru a omori copiii. A facut un om urat, imbracat in piele de tap, cu coarne in cap si cu pene de cocos in varf si clopot la spate si cu o maciuca mare in mana. Cine se imbraca in turca isi pierde naravul, nu poate merge la biserica sase saptamani; cine moare in acele sase saptamani nu se ingroapa in cimitir, nici nu trage clopotul pentru el.
♦ Se face alergare de cai in ziua Craciunului.

Pentru bunul mers al vietii si al treburilor:
Cenusa busteanului care arde in noaptea Craciunului e imprastiata prin gradini pentru a promova rodirea lor.
♦ Cine in ziua de Craciun mananca intai carne de vrabie, acela va fi usor la munca vara ca vrabia.
♦ De Craciun, daca ai imprumutat ceva, sa aduci lucrul acasa, sa stie ca are stapan.
♦ La cele trei sarbatori mari: Craciun, Paste si Rusalii, sa te speli cu apa dupa bani si vei fi banos.

Aparator de rele si durere:
Sa nu mananci carne de porc in ziua de Craciun, ca sa nu piara porcii peste an.
♦ Cat tin zilele Craciunului, furca de tors trebuie ascunsa, caci altfel cel ce o va vedea in aceste zile va fi muscat de un sarpe atat de gros si atat de lung, ca o furca.

Oracular:
Daca in dimineata de Craciun intra in casa un barbat, oile vor fata berbeci; daca intra femei, vor fata miele.

Magie:
Spre a vindeca vreo vita de deochi, sa se lase blidele de la ajunul Craciunului nespalate pana a doua zi, cand trebuie a le spala s‑apoi a strange acea apa; dupa ce s‑a asezat, se strange si, in caz de trebuinta, se spala cu ea vita.

Despre vreme:
Daca la Craciun e cald, incat se pot tine usile deschise, la Pasti va fi frig (Pamfile, 1997, p. 398).
♦ Daca in prima zi de Craciun va fi vreme senina, frig si ger, atunci vara va fi buna.
♦ Inceperea caslegiului (carnelegiului). Cand e lung timpul intre securi (posturi), adeca tine lung timpul carnelegiului (carnevalului), atunci se crede a fi anul bun, manos.
♦ Perioada de douasprezece zile dintre Craciun si Boboteaza este asimilata de catre locuitori celor douasprezece luni calendaristice ale anului urmator. Cum e vremea in ziua respectiva, asa va fi si in luna corespunzatoare acelei zile.

Sursa: http://www.revista-satul.ro | cimbrisor.ro

Autor: prof. dr. Antoaneta Olteanu, Calendarele poporului român, Ed. Paideia, Bucureşti, 2001, 2009

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s